Manuscrisul este o traducere a unei poezii scrise de un pictor și poet belgian de limbă franceză, Edmond Vandercammen (1901-1980).
Context: Edmond Vandercammen și Ilarie Voronca se învârteau în cercurile avangardiste din Paris în anii 30, alături de Tristan Tzara, Gherasim Luca etc, unde s-au cunoscut, prin intermediul lui Constantin Brâncuși, cu care pictorul belgian a și avut o expoziție comună, în 1927, în capitala Franței.
În 1934, Ilarie Voronca publică un volum de poezii în Franța, ”Poèmes parmi les hommes”, ilustrat de Edmond Vandercammen și, în același an, îi întoarce favoarea poetului belgian, publicând în România un eseu intitulat ”Un mare poet belgian: Edmond Vandercammen” și traducându-i acest text spre publicare.
Manuscrisul a fost trimis spre publicare, în 1934, la ”Revista Scriitoarelor și Scriitorilor Români”, condusă de Aida Vrioni, considerată ”prima femeie jurnalist profesionist a României” și consilier regal pe probleme culturale al Reginei Maria.
Notițele în creion, pe prima pagină a manuscrisului, aparțin redacției revistei și sunt indicații editoriale de paginație și font de publicare.